Related Articles

Supărat că nu il vor vota Radu Mihaiu, a inceput un război cu florăresele si romiii din sectorul 2

aprilie 15, 2024

Infrastructură sector 5 schimbări pozitive în sector!

aprilie 15, 2024

Cristian Popescu Piedone nu se lasă intimidat : „Și din pușcărie îmi depun candidatura”

aprilie 15, 2024

Aflat la primul său mandat de primar, Petrică Ţone bifează realizare după realizare. Anul 2015, spune Ţone, e un an fructuos în care au fost realizate o parte importantă din proiectele asumate. Lista ar începe cu viitoarea Casă de Cultură, proiectul fiind preluat de CNI şi acărei construcţia s-ar putea finaliza în toamna anului viitor, continuă cu Centrul de Primiri Urgenţe, heliportul, asfăltări de străzi, reabilitarea Turnului de Apă.
Pentru anul viitor, primarul Ţone spune că s-ar putea „duela” la locale cu alţi 10 pretendenţi însă afirmă cu tăria că nu va răspunde nici unui adversar care va lansa ataxcuri murdare la adresa sa.

Domnule primar, suntem foarte aproape de finalul anului. Aş vrea să ne spuneţi care au fost priorităţile dumneavoastră pentru acest an şi câte dintre ele au şi prins contur.
Ca să fac o glumă, aveţi timp toată ziua? Pentru că sunt foarte multe realizări pe care mi le-am propus. Cea mai mare realizare este faptul că am predat CNI-ului lucrarea Casa de Cultură, Muzeul Gumelniţa şi Biblioteca municipală. Aşa cum ştiu toţi, apropiaţii şi locuitorii Olteniţei, din 180 de miliarde lei vechi, costul acelei lucrări, un procent de 95% va fi suportat de către Compania Naţională de Investiţii (CNI) iar diferenţa de 5% de către municipalitate.

Lucrare multianuală pe 5 ani…
Nu, era o lucrare multianuală pe 6 ani în condiţiile în care se realiza de către Primăria Olteniţa. Acum contractul între CNI şi constructor este pe 2 ani, iar în urma unor discuţii avute între cei doi parteneri, se pare că în toamna lui 2016 e posibil să luăm în primire acea Casă de cultură. Ea are termen de finalizare, prin contract, mai 2017.
În 2015, mi-am propus să termin acel Centru de Primiri Urgenţe, să termin heliportul, cred că ştiţi că sunt în funcţiune. Tot în acest an am reuşit reabilitarea Turnului de Apă, în urma unui proiect finanţat prin Programul Operaţional de Pescuit (POP).
Am avut un plan destul de ambiţios de asfaltări care este gata în proporţie de 90%. Avem o problemă în acest moment, nu ştiu dacă se va finaliza strada Viilor, o stradă extrem de complicată care are o lungime de 1,2 km şi pe o distanţă de 350 m a trebuit să facem şi o canalizare pluvială. Din cauza scăderii Dunării am avut probleme în a face rost de balast la preţul care era în calculaţie iar constructorul, în final, a trebuit să aducă tocmai de la Târgovişte acest balast pentru că pe Dunăre nu s-a putut circula cu barjele. Au fost dificultăţi foarte mari pe care le-am depăşit şi cu voia lui Dumnezeu, în câteva zile vom turna şi o parte din Viilor. Rămâne o parte pe care s-ar putea să o continuăm în primăvară.

O atenţie mare de tot am avut-o faţă de şcoli. Nu există şcoală, liceu, care să nu fi primit sume importante din partea Consiliului local pentru dotări şi modernizări. Îmi place să aduc aminte de terenurile de sport pe care le-am făcut la Şcoala nr. 3, la Şcoala nr. 2 şi la Liceul Nicolae Bălcescu. Erau nişte terenuri, puţin spus impracticabile, erau nişte gropi foarte mari, profesorii de sport nu le mai foloseau să nu se întâmple ceva cu elevii iar acum, dacă le vedeţi, sunt practic nişte bijuterii.

În rest am pus mare accent pe înfrumuseţarea oraşului. Prin surse proprii veţi vedea cum vom pavoaza oraşul pentru luna decembrie. Am o doamnă ingineră, Oana Marin, care are o imaginaţie extraordinar de bogată. Ne-am aprovizionat cu platbandă, cu reţea care să dea contur acestor modele şi cu nişte plase, am făcut foarte multe figuri geometrice, am făcut un om de zăpadă, sania, un desen floral într-una din intersecţiile unde avem sens giratoriu. Par lucruri minore dar nu sunt.
Am plantat foarte multe flori. În ultimele două săptămâni am plantat foarte mulţi copaci, cu precădere platani şi arbuşti. Dintre arbuşti vreau să menţionez că am plantat un număr important de magnolii, mie mi se pare un arbust extraordinar de frumos care are perioada de înflorire la câteva săptămâni după ce se termină lalelele. Mie mi se pare acum Olteniţa un oraş curat, un oraş frumos.

„În primăvară terminăm de asfaltat în oraş”
Pentru 2016 cum veţi creiona bugetul, unde vreţi să îndreptaţi o sumă importantă de bani având în vedere, fireşte, şi necesităţile curente ale municipiului?
Împreună cu colaboratorii mei apropiaţi vom orienta bugetul spre planul pe care mi l-am făcut pe 10 ani. Nu voi ţine cont că este an electoral, nu mă interesează. M-aş bucura din suflet, indiferent cine va fi primar la anul, dar eu cred că voi rămâne să-mi continui munca, să ţină cont de necesităţile oraşului.
Eu am planul de asfaltări, până în acest moment am depăşit 100 de mii de mp de asfalt. Mi am câteva străzi şi terminăm de asfaltat, în primăvara viitoare, oraşul. Dar asta nu înseamnă că s-a terminat, gata, avem o infrastructură extraordinar de bună. Nu, pentru că trebuie să începem, probabil cu 2017 lucrări de reabilitare a multor străzi din municipiul nostru. S-au deteriorat, au fost asfaltate cum au fost asfaltate, şi trebuie reabilitate.

Prin comparaţie, când aţi preluat mandatul ce suprafaţă asfaltată avea oraşul, de aţi ajuns la 100 de mii?
Nu am făcut o asemenea socoteală dar în mandatul precedent de 4 ani, s-au asfaltat cam 6.888 mp. În primul mandat al lui Milescu s-au asfaltat în jur de 70 de mii de mp. Deci în total în două mandate aproximativ 80 de mii mp, socotind şi parcările care s-au făcut. Iar eu în cei 3 ani şi jumătate am depăşit suta de mii. Şi sper, deja suntem foarte avansaţi, probabil că în maxim 10 zile vom emite autorizaţia pentru asfaltarea din primăvară.

11 pretendenţi pentru Primărie în 2016
Aţi aflat câţi contracandidaţi veţi avea anul viitor?
Din ce ştiu eu, inclusiv cu candidatura mea, sunt 11. Dacă vreţi îl parafrazez puţin pe Napoleon care spunea că fiecare soldat poartă în rucsac bastonul de mareşal, aşa că toţi, ce 11 candidaţi, au acest baston „de primar” în rucsac.

Dintre cei 11, cred că cel mai mult ar trebui să vă fie teamă tot de Petrică Ţone, nu?
Dacă nu voi face greşeli majore. Într-adevăr eu sunt cel mai important contracandidat pentru că zodia în care sunt născut mă face uneori să devin coleric, să mă grăbesc, dar tot zodia mă face ca în următoarele 5 minute să devin la fel de echilibrat cum sunt în general. Aşa că, mă tem de cele 5 minute.

Cum credeţi că se vor acutiza divergenţele între adversari şi dumneavoastră?
Cei care urmăresc scena politică din Olteniţa mă cunosc. Am mai candidat şi am pierdut fără să-i atac niciodată pe contracandidaţi. Indiferent la ce atacuri voi fi supus, mă refer la cele murdare, la cele care nu merită nici măcar răspuns, nu voi răspunde. Voi fi oricând gata, cu oricare dintre ei să particip la o dezbatere pe proiecte, pe viziuni asupra Olteniţei. Pentru că dacă acum 3 ani mi se spunea că atrag Olteniţa într-o aventură financiară, toţi acei detractori acum, mă refer la Casa de cultură, ar trebui să-şi înghită limba. Cu toate astea nu le fac nici măcar onoarea să-i nominalizez, după cum observaţi.

„Mi-aş dori să preluam Clubul Navol”
Nu ne-aţi spus nimic de fosta Sală de Cultură Navol…
Clubul Navol cum îi zicem noi este în proprietatea celor de la Evergreen. Am avut discuţii şi acum o lună şi jumătate, am speranţa că dumnealor, aşa mi-au promis, vor face o evaluare. Vreau neapărat să iau şi acel edificiu. Nu neapărat că ne-ar mai trebui pentru cultură, dar reprezintă foarte multă istorie a oraşului. La construirea acestui edificiu au murit oameni. S-a făcut cu muncă multă patriotică de către oamenii din Şantierul naval. Tatăl meu a fost muncitor la Şantierul naval, a muncit efectiv la acest Club Navol. Ne leagă pe marea majoritate a olteniţenilor ceva de acest edificiu, iar eu cred că în momentul în care va deveni proprietatea primăriei în maxim un an de zile poate fi reabilitat integral şi redat culturii. Redat şcolilor pentru absolut toate manifestările şcolare mă refer aici inclusiv la miss, mister boboc şi la absolvenţii de liceu.

Neapărat trebuie să aibă „acreditarea” de la ISU, e o nebunie.
Acreditările de la ISU, după părerea mea trebuie să le privim cu mult mai multă atenţie. Nu fac un secret, am făcut o „comisie” în care am invitat reprezentanţi şi ai jandarmilor şi ai poliţiei şi am făcut o muncă de informare şi de încurajare a oamenilor care deţin spaţii vulnerabile îndrumându-i să intre în legalitate. Numai în felul ăsta putem să dormim liniştiţi, altfel tragedia de la Colectiv se poate reedita când ne aşteptăm, mai puţin.

Recent, un contracandidat al dumneavoastră spunea că una din marile probleme ale Olteniţei o reprezintă lipsa locurilor de muncă. Ce spuneţi de asta?
O astfel de afirmaţie denotă că din partea unora a început lupta electorală. Pe mine mă face doar să zâmbesc pentru că eu de două ori pe an, iar în luna septembrie a fost a doua oară anul acesta, solicit de la AJOFM o situaţie clară în legătură cu şomerii, cu cei care au depăşit stadiul în care sunt retribuiţi pe şomaj şi în general mă interesează şi ce categorii de vârstă şi socio-profesionale sunt în situaţia asta. Vă pot spune că la nivelul lunii septembrie în Olteniţa aveam 220 de şomeri în plată şi 250 de şomeri care au depăşit şi acum nu mai primesc decât ajutoarele de la stat. Aceste numere, raportat la populaţia Olteniţei de 27 de mii de locuitori, rezultă un procent 1,6-1,7%, deci indicele de şomaj e foarte mic. Dintre aceşti oameni cu studii superioare sunt 28, cu liceu 216, şcoala generală 73 şi alte 153. Dintre care peste 40 de ani 198 de persoane, sub 40- 272 de persoane, bărbaţi 229 de persoane, femei 241 de persoane. Deci e falsă problema. Noi ne zbatem să găsim oameni pe care să-i ducem la muncă. Nu reuşim să găsim, de exemplu, forţă de muncă necalificată. Pentru că aici apare o problemă, eu cred că de legislaţie. Sunt foarte mulţi care au dosar şi primesc acea indemnizaţie de venit minim garantat şi care nu vor să se ducă, de exemplu când apar lucrări cum am avut nevoie la asfaltări, pentru pus borduri, pentru muncă necalificată. Şi foarte bine plătiţi. E o firmă din Constanţa care lucrează la cheiul Dunării şi care a oferit salariu, pentru necalificaţi, de 1600 lei şi cu toate astea nu au găsit oameni. Mulţi dintre şomeri au probleme, în sensul de sănătate, şi atunci e mai bun ajutorul de şomaj decât de boală. În Olteniţa e o falsă problemă. Împreună cu Inspectoratul de Învăţământ, cu cele două doamne director de la liceul Nicolae Bălcescu şi de la Liceul de Arte şi Meserii am iniţiat clase de sudori, de mecanici. Îmi doresc neapărat cel puţin pentru anul următor o clasă sau două de automatişti. Pentru că automatiştii sunt obişnuiţi cu vechea tehnică iar acum tehnica se dezvoltă într-un ritm ameţitor. Probabil în primăvară vom avea fabrica ce va asambla pentru programul nuclear chinezesc, e vorba despre fabrica Walter Tosto la care se lucrează intens. Probabil că în vara viitoare va trece pe producţie şi avem nevoie de mulţi sudori pe care nu-i mai avem. O firmă din Dubai care şi-a făcut filială la noi în ţară, a închiriat 20 de hectare şi vrea să facă o investiţie de 53 de milioane de dolari. De ce mă gândesc că este foarte serioasă această investiţie? Îşi permit şi deja e a patra lună de când plătesc o chirie de peste 300 de milioane pe lună. Ori cineva care plăteşte o chirie atât de mare înseamnă că este într-adevăr interesat de ceea ce vrea să facă, de realizarea investiţiei. Nu se pune problema să vindem terenul. La discuţiile pe care le-am avut cu cei de la Fegne şi Walter Tosto, le-am promis că intră în discuţie vânzarea terenului după ce se realizează, investiţia, pentru că noi ne-am mai „ars” cu Trans Danube. Şi am să vă spun pentru a dezamorsa poate pentru totdeauna această legendă că noi, eu, am ridicat clauza suspensivă pentru cei de la Trans Danube la vânzarea de 14 hectare efectuată în 2011 de către Milescu. Cei care critică această clauză suspensivă habar nu au de contractul încheiat. Citesc din contract: „termenul de realizare a investiţiei menţionate la paragraful de mai sus, ca parte a unei investiţii complexe, este de 5 ani. În cazul în care până la data stabilită de contractul de vânzare-cumpărare investiţia nu este realizată, contractul este reziliat pe deplin drept.” Şi acum apare partea interesantă, „construcţiile realizate până la data respectivă trecând în proprietatea privată a municipiului Olteniţa”, nu s-a realizat nici o clădire, „urmând ca preţul achitat să fie reţinut ca şi contravaloare a folosinţei terenului.” Deci e vorba să-i reţii din cât au dat o chirie pe 5 ani. Păi iertaţi-mă, indiferent cine-l critică pe Milescu, a vândut teren arabil cu 3 euro metrul, asta înseamnă 30 de mii de euro un hectar de teren arabil. De unde dădeam noi atâţia bani înapoi? Am fi luat 1-2 miliarde pe chirie, şi pe urmă de unde dădeam banii înapoi? Pentru că el se anulează dar este prost făcută clauza, nu este menţionat că se pierd banii, nu, reţinem contravaloarea chiriei. Şi, eventual era o chestiune valoroasă pentru noi dacă se construia ceva pe teren, devenea proprietate privată a primăriei. Dar neconstruindu-se nimic, noi nu ne alegeam decât cu o chirie care şi ea era discutabilă, probabil ne judecam cu ei pentru că trebuia să facem nişte studii de o chirie a zonei şi nu poate fi o chirie mare pe un teren arabil. În cel mai rău caz de ajungea la o redevenţă ca şi cum era dat terenul în arendă. Deci cei care vorbesc despre lucrul acesta ar trebui să ştie că Milescu a vândut cu 3 euro mp, asta înseamnă 30 de mii de euro un hectar, un lucru extraordinar de bun pentru noi ca primărie. Dacă în contract ar fi scris că pierd banii, nu le ridica nimeni clauza, mie mi-a fost frică la un moment dat să nu ceară ei activarea clauzei.

„CSM Olteniţa va trebui întărită”
Să vorbim şi despre echipa de fotbal. S-a încheiat turul, n-a fost unul cum v-aţi fi dorit nici dumneavoastră dar şi suporterii însă aţi acumulat experienţă. Cum vedeţi returul, care sunt preocupările vizavi de partea a doua a acestui sezon?
Mie îmi face plăcere să vorbesc despre echipa de fotbal pentru că este un hobby dar în legătură cu echipa eu nu am responsabilităţi. E adevărat că sunt nelipsit, sunt mare suporter şi voi căuta cât voi fi primar să le asigur, atât cât se poate din bugetul local, să nu aibă probleme cu salariile, cu tot ce înseamnă cheltuielile curente. Noul antrenor a reuşit 8 puncte, extrem de puţin, suntem pe penultimul loc, în iarna asta trebuie să aducă nişte jucători. Din punctul meu de vedere, m-a asigurat preşedintele, dacă nu aduce cei 5 jucători promişi, cred că nici Olteniţa nu mai are nici o obligaţie faţă de dânsul.

A fost un angajament al lui Iftodi.
Fără discuţie, pentru că lotul are neapărat nevoie de o primenire serioasă. Noi am judecat astă vară cu inima, cu sufletul, am zis cei care au promovat echipa să rămână şi să se bucure şi ei de promovare dar valoarea Ligii a 3-a este alta, e net superioară. Sunt jucători care efectiv nu pot face faţă la acest nivel.

Veţi continua investiţiile la stadion?
Ieri (n.r. 23 nov.) s-a terminat şoseaua din incinta stadionului, arată ca o pistă de aeroport. Săptămâna trecută s-au plantat foarte mulţi copaci. Stadionul trebuie să redevină renumit Stadionul din parcul cu platani. A mai existat un stadion cu numele acesta.

Baza există şi acum numai că e într-o paragină totală.
La noi acum am plantat foarte mulţi platani şi voi continua investiţiile. Avem până la ora asta 1300 de scaune, avem aproape în totalitate pentru tribuna I şi a II-a gradenele de lemn. Încă nu m-am hotărât ce voi face cu peluza pentru că la acest nivel nu avem spectatori să se merite investiţia şi pe peluză, în schimb ne-am asigurat să nu mai aibă nimeni acces pe ea, să nu se întâmple vreun accident. Deci investiţiile la stadion vor continua. Acolo eu văd inclusiv un hotel.

Va fi una dintre preocupările dumneavoastră pentru anul viitor?
Nu neapărat. Stadionul nu va fi în centrul preocupărilor mele. Dacă voi ajunge primar, în centrul preocupărilor mele vor fi: stagiunea teatrală, o să avem sala, vreau acea bibliotecă municipală să fie dotată cu calculatoare, de ultima generaţie, utile pentru cei care utilizează internetul şi care vor să studieze în acel fe. Mie îmi place cartea, să simt foşnetul hârtiei, când sunt supărat citesc poezie şi când sunt bine dispus citesc maxime şi aforisme.
Sunt foarte multe lucruri de făcut în oraş. Vă spuneam de Navol, eu sper să luăm Cinematograful Flacăra, care este o clădire de patrimoniu. Acum proprietar, noi zicem că suntem noi, RADF-ul susţine că sunt ei. După revoluţie ne-au fost luate toate aceste săli de cinematograf, normal prin Hotărâri de Guvern iar noi îl revendicăm acum în instanţă. În opinia mea el ar fi trebuit revendicat pe Legea 10, fiind construit cu banii locuitorilor prin colectă publică, cum se spunea la vremea respectivă. Avem toate actele de când s-a construit acest cinematograf care se numea Teatrul Comunal Olteniţa (1929). Sunt discuţii, cel care e chiriaş acolo, pentru că RADF-ul l-a dat cu chirie iar eu nu spun imediat că aş intenţiona să nu respectăm legile din ţara asta. Nu, contractul să se deruleze, până la final, dar să schimbăm proprietarul sau amiabil prin nişte despăgubiri.

Un gând pentru cetăţeni, pentru cei care iubesc Olteniţa oricum?
Sunt foarte mulţi care iubesc Olteniţa. Vă spuneam anul trecut despre unii care mă înjurau, vreau să vă spun că acum când merg pe jos în acea zonă vin mulţi la mine să mă roage să le facem şi lor în zona blocurilor ce s-a făcut în zona centrală, la blocuri.
Oamenii încep să aibă încredere iar eu le spun tuturor că nu pretind respect decât atât cât acord eu, iar dacă ne vom respecta reciproc putem face foarte, foarte multe lucruri împreună.

Mulţumesc!
„O mare satisfacţie ne-o oferă contribuţia pe care am adus-o spitalului. Anul acesta vom depăşi bugetul alocat spitalului. Iniţial am alocat 8 miliarde lei vechi, dar vom depăşi probabil suma de 15 miliarde. Pentru că am reuşit să aducem o sumă importantă de la minister pentru dotare dar a trebuit să punem şi noi 20% din acea sumă plus că am hotărât să înlocuim un lift de mare capacitate pentru transportul bolnavilor. Probabil vom ajunge să depăşim 15 miliarde alocaţi numai spitalului.”
Petrică Ţone – primar Olteniţa

„E o mare prostie să ne gândim la campania electorală şi să adoptăm un buget în sprijinul alegerilor, în special locale, şi în toamnă parlamentare. Nu mă interesează aşa ceva!”
Petrică Ţone – primar Olteniţa

„Pentru mandatul următor vreau să pun în centrul preocupărilor mele cultura care suferă foarte mult la Olteniţa. Avem foarte mulţi copii talentaţi la acel Club al elevilor. Aş fi vrut să preiau acel club sub patronajul primăriei. Nu se poate dar asta nu mă împiedică să am o colaborare foarte buna cu doamna directoarea de acolo şi să-i ajutăm şi pe copii”
Petrică Ţone – primar Olteniţa

„Pe mine mă interesează să-mi ating obiectivul pentru care am vrut să candidez. Am dorit să-mi leg numele de acest oraş. Pentru mine nu mai există altceva decât Olteniţa. Am aici îngropaţi părinţii, bunicii, străbunicii, nu voi mai pleca niciodată din oraşul Olteniţa şi vreau să las Olteniţa, când voi termina mandatul sau mandatele, curată, frumoasă, cu foarte, foarte multă verdeaţă, cu activitate sportivă şi culturală”
Petrică Ţone – primar Olteniţa

„Oamenii încep să aibă încredere iar eu le spun tuturor că nu pretind respect decât atât cât acord eu, iar dacă ne vom respecta reciproc putem face foarte, foarte multe lucruri împreună. Din păcate avem şi oameni care indiferent ce s-a făcut nu vor să recunoască dar asta contează mult mai puţin pentru mine. Important e să facem şi să rămână!”
Petrică Ţone – primar Olteniţa